Servicii

Endodonția – disciplină în cadrul stomatologiei care se concentrează asupra tehnicilor de diagnosticare și, mai ales, tratament al afecțiunilor legate de pulpa dentară, adică țesutul moale situat în interiorul dintelui. Tratamentul endodontic are ca scop principal menținerea dinților naturali cât mai mult timp posibil. Medicul specialist endodont se ocupă exclusiv de tratarea canalelor dentare.

Inflamația pulpei survine în urma evoluției unui proces carios sau în situații precum fracturi radiculare, luxații dentare și chiar in cazul unei traume ocluzale. Dacă tratamentul endodontic nu este administrat în timp util, inflamația inițial limitată în interiorul dintelui se poate extinde către țesuturile din jurul dintelui, inclusiv spațiul periapical.

In urmatoarele situatii apelam la tratament endodontic: pulpitelor ireversibile si a complicatiilor acestora in tesutul periapical: parodontitele apicale acute sau parodontitele apicale cronice. Daca dintele a suferit distructii avansate sau infectia este extrem de severa si se considera ca un tratament endodontic ar esua, extractia dintelui poate ramane singura optiune de tratament. In cazul anumitor leziuni apicale cronice (chist dentar, granulom dentar), uneori se poate apela si la rezectia apicala.

Procedura de tratament endodontic implică curățarea și dezinfectarea spațiului ocupat de pulpa inflamată sau deja necrozată (moartă), urmată de realizarea unei obturații endodontice etanșe, menite să prevină reapariția infecției. Orice dinte supus tratamentului endodontic trebuie obligatoriu izolat de restul cavității bucale printr-un sistem de digă.

Elementele cheie care contribuie la succesul unui tratament endodontic includ experiența și cunoștințele medicului, dotările tehnice de care dispune in clinica și situația clinică specifică fiecărui caz.

Tehnologiile moderne joacă, de asemenea, un rol esențial în obținerea unor rezultate de succes în endodonție. Utilizarea echipamentelor avansate de diagnosticare, precum tomografia computerizată, și tehnici inovatoare, cum ar fi instrumentele rotative și materialele de obturație de ultimă generație, contribuie semnificativ la eficacitatea tratamentului endodontic.

Prin aplicarea acestor practici și tehnologii avansate, endodonția devine o disciplină în continuă evoluție, oferind pacienților șansa de a-și păstra sănătatea dentară și funcționalitatea naturală a dinților pe termen lung.

Microscopul este unul dintre elementele cheie pentru un tratament endodontic de calitate.

Tehnologia modernă a revoluționat procedura de tratament de canal, transformând-o într-o intervenție rapidă, lipsită de durere și cu un grad înalt de succes, datorită utilizării microscopului endodontic.
Microscopul endodontic reprezintă o tehnologie ce permite desfășurarea terapiei sub un control vizual direct, oferind medicului un mai bun control asupra manevrelor efectuate. Această tehnologie furnizează o iluminare puternică asupra câmpului operator și o capacitate de mărire mare. Prin intermediul microscopului, medicul endodont are oportunitatea de a observa detalii pe care ochiul liber nu le poate identifica.

Avantajele tratamentului endodontic la microscop includ o procedură simplă și nedureroasă (efectuată sub anestezie), eficiență în tratament, precizie ridicată în comparație cu tratamentele efectuate fără ajutorul microscopului. Prepararea perfectă a canalului, sterilizarea acestuia cu diverse soluții și sigilarea sub control microscopic conduc la rezultate superioare și o durabilitate crescută.

Un alt element crucial în obținerea unui tratament de succes în endodonție este diga. Aceasta acționează ca o barieră, îndepărtând și protejând buzele, limba și alte țesuturi, izolând dintele implicat de restul cavității bucale. Prin utilizarea digei, medicul se concentrează exclusiv pe zona și tratamentul pe care îl efectuează, prevenind contaminarea din cavitatea bucală.

Alături de microscop și digă, sunt esențiale și aparatele precum endo motor și apex finder în practica endodontică.

Odontoterapia reprezintă o ramură esențială a stomatologiei dedicată diagnosticării și tratării cariilor dentare. Cariile dentare constituie cea mai răspândită boală cronică la nivel mondial.

Originea cariilor dentare derivă dintr-o combinație de factori. Absența unei igiene orale corespunzătoare permite bacteriilor din cavitatea bucală să transforme resturile alimentare în acizi care atacă smalțul dintelui. Dacă placa bacteriană și tartrul nu sunt îndepărtate printr-un periaj zilnic corect și o igienizare profesională în cabinetul medicului stomatolog, crește riscul apariției cariilor dentare și bolii parodontale.

Este important de subliniat, cariile dentare nu se vindecă de la sine. Neglijate și netratate la timp, acestea evoluează rapid, afectând structura naturală a dintelui și putând duce pana la pierderea acestuia.

Parodontoza este o afecțiune localizată la nivelul gingiei și a osului parodontal, elemente anatomice esențiale pentru menținerea dintelui în alveolă.

Bolile parodontale acoperă o gamă variată de la o simplă inflamație a gingiei până la afecțiuni grave care pot conduce la afectarea semnificativă a țesutului moale și a osului responsabil pentru susținerea dinților. În stadiile avansate ale bolii parodontale, există riscul pierderii dinților.

Clasificarea bolilor parodontale include următoarele categorii:

1. Boala gingivală – gingivita
2. Parodontita cronică
3. Parodontita agresivă
4. Parodontita ca manifestare a unor boli sistemice
5. Boala parodontală necrotică
6. Abcese ale parodonțiului
7. Parodontita asociată cu leziuni endodontice

Este esențial să se înțeleagă diversitatea acestor afecțiuni parodontale pentru a identifica și aplica tratamentul adecvat în funcție de specificul fiecărui caz.

Gingivita reprezintă stadiul inaugural al bolii parodontale, afectând gingiile (care devin roșii, tumefiate și pot sângera ușor). Este o afecțiune reversibilă dacă se intervine prompt printr-un periaj zilnic adecvat și o igienizare regulată.

Parodontita, etapa a doua a bolii parodontale, este definită ca o „boală inflamatorie a țesuturilor de susținere a dintelui, cauzată de microorganisme specifice sau grupuri de microorganisme, care determină distrugerea progresivă a ligamentului parodontal și a osului alveolar, cu formarea de pungi și recesii”.

Câteva dintre semnele clinice ale apariției bolii includ:

• Sângerare gingivală la periaj;
• Mobilitate dentară;
• Halenă fetidă (respirație urât mirositoare);
• Gust neplăcut în gură;
• Gingii roșii și tumefiate;
• Prurit (mâncărimi) la nivelul gingiilor;
• Retracție gingivală cu dezvelirea rădăcinii;
• Durere la masticație;
• Mobilitate dentară;
• Apariția puroiului în șanțul gingival.

Tratamentul implica un proces de durată și necesită o colaborare eficientă între medic și pacient, bazată pe înțelegere, răbdare și disciplină din partea acestuia din urmă. Independent de gradul de afectare și de tratamentele aplicate în cabinet, pacientul trebuie să devină un partener activ pentru medic, efectuând o igienă riguroasă și respectând indicațiile profesionistului.

Este o disciplină în cadrul stomatologiei care se ocupă de corectarea malocluziei, o afecțiune în care poziționarea dinților este incorectă atunci când gura este închisă. Această problemă poate duce la o mușcătură defectuoasă. Un medic ortodont este specializat în corectarea acestei afecțiuni.

Tratamentul ortodontic este recomandat pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung, cum ar fi problemele de vorbire, acumularea de tartru și dezvoltarea cariilor dentare, sau disfuncții ale sistemului digestiv.

Procesul de tratament ortodontic începe cu o evaluare detaliată, inclusiv investigații radiologice, și cu elaborarea unui plan de tratament de către medicul ortodont. În funcție de starea dentară a pacientului, acesta poate purta un aparat ortodontic, fie fix, fie mobil.

Aparatul ortodontic fix constă în brackeți metalici sau fizionomici care se atașează pe dinți, împreună cu un arc metalic care îi aliniază corect. Acest tip de aparat este recomandat după erupția dinților permanenți.

În majoritatea cazurilor, tratamentul cu aparat ortodontic fix durează între 12 și 24 de luni. După aceasta, pacientul va trebui să poarte un aparat de menținere, cunoscut sub numele de retainer, pentru a păstra și stabiliza rezultatele obținute. Aparatul de menținere poate fi sub formă de gurieră transparentă purtată în timpul nopții sau o sârmuliță subțire aplicată pe partea din spate a dinților.

Tratamentul ortodontic poate aduce numeroase beneficii, printre care:

1. Reducerea riscului de carii dentare, afecțiuni gingivale și alte probleme dentare.
2. Ameliorarea durerilor de cap sau a disconfortului cauzat de tulburarea articulației temporomandibulare (TMJ).
3. Îmbunătățirea esteticii zâmbetului.
4. Facilitatea crescută de curățare a dinților.
5. Promovarea sănătății bucale generale.
6. Aspect plăcut și dinți mai rezistenți pe termen lung.

Pedodonția reprezintă o disciplină esențială în stomatologie, axată pe prevenirea și tratarea problemelor dentare la copii, de la momentul apariției primilor dinți și până la adolescență. Această ramură a stomatologiei se concentrează pe următoarele etape în dezvoltarea dentiției:

1. Etapa dentiției temporare, cunoscută și ca etapa dinților de lapte.
2. Etapa dentiției definitive, în care se dezvoltă dinții permanenți.

Specialiștii pedodonți monitorizează atent starea de sănătate a dinților în aceste etape, ținând cont de nevoile specifice ale copiilor în funcție de vârstă și de particularitățile morfologice ale acestora. Îngrijirea adecvată a dinților temporari nu numai că contribuie la menținerea sănătății acestora, dar și la dezvoltarea armonioasă a oaselor maxilare.

Există câteva aspecte esențiale care trebuie luate în considerare în pedodonție:

1. Relația cu medicul dentist: În tratamentul dentar al copiilor, interacțiunea dintre medicul dentist și micul pacient este crucială. Uneori, copilul poate fi adus la cabinetul stomatologic doar pentru a se obișnui cu mediul, fără a fi supus unor proceduri dentare propriu-zise.
2. Abordarea fricii: Este important să înțelegem că un copil care a fost avertizat în familie că vizitele la dentist pot fi dureroase va coopera cu dificultate sau deloc. Construirea unei relații de încredere este esențială pentru a depăși această frică.
3. Informarea fără a speria: Copiii trebuie să fie informați cu privire la procedurile pe care le vor întâmpina, însă această informare trebuie făcută într-un mod care să nu-i sperie. Pregătirea mentală pentru tratament este un aspect important în gestionarea anxietății.

Protetica dentară reprezintă o disciplină a stomatologiei dedicată înlocuirii dinților lipsă și reabilitării orale complexe a arcadelor dentare. Aceasta implică restabilirea integrității dentare afectate de leziuni sau degradare, utilizând lucrări protetice individualizate pentru pacient, precum proteze dentare fixe sau mobile, fațete dentare, coroane dentare, incrustații, punți dentare și lucrări protetice complexe pe implanturi.

Protetica dentară nu se limitează doar la aspectul estetic; ea implică, de asemenea, o reconstrucție funcțională. Aceasta presupune luarea în considerare a foneticii (producerea sunetelor), masticatiei (mestecarea alimentelor) și ocluziei dentare pentru a preveni bruxismul (scrâșnirea dinților). Medicul dentist sau specialistul care efectuează o lucrare protetică trebuie să poată vizualiza rezultatul final și să fie capabil să-l reproducă cu precizie.

În protetica dentară, se discută despre mai multe tipuri de lucrări, incluzând:

1. • Lucrări fixe, cu suport pe dinții pacientului;
   • Lucrări mobilizabile, cu suport pe dinți și alte elemente din cavitatea bucală;
   • Lucrări mobile, în cazul în care pacientul a pierdut toți dinții, iar lucrarea se sprijină pe țesuturile și structurile osoase.

2. • Lucrări protetice cu suport pe implanturi dentare;
   • Lucrări fixate prin înșurubare pe implanturi;
   • Lucrări fixate prin cimentare pe implanturi;
   • Lucrări mobile sau mobilizabile cu suport pe implanturi dentare.

În ceea ce privește lucrările cu suport pe implanturi, discuția este complexă, iar pacientul trebuie să înțeleagă în detaliu situația clinică, avantajele, dezavantajele, costurile și, mai ales, predictibilitatea pe termen lung. In multe situatii se recomandă tratamente bazate pe implanturi dentare, dar este crucial să se verifice dacă planul de tratament, numărul de implanturi și tipul de lucrare propus corespund așteptărilor pacientului la final. De exemplu se prefera opțiunea unei lucrări insurubate în locul celei cimentate, dacă situația permite acest lucru.

Fatetele dentare

Sunt piese protetice subtiri, care acopera partea frontala a dintilor si le modifica aspectul. Acestea imita foarte bine felul in care arata dintii naturali, asa ca vor putea corecta cu succes problemele de ordin estetic ale danturii. Desi functia fatetelor este una estetica trebuie sa stim ca este totusi vorba

Medicul stomatolog poate recomanda aplicarea fatetelor dentare in urmatoarele situatii:

• In cazul dintilor care au suferit leziuni foarte usoare, precum fisuri, mici fracturi sau ciobiri;
• Atunci cand dintii sunt prea mici, au forme neregulate sau sunt prezente treme si diasteme (spatii intre dinti)
• Pentru corectarea petelor sau a coloritului inestetic care este rezistent in cazul albirii dintilor;
• In cazul problemelor foarte usoare de pozitionare (de exemplu, in cazul dintilor usor rotiti).

Avantajele fatetelor dentare

Procedura de fatetare a dintilor aduce numeroase avantaje pentru pacientii care decid sa apeleze la o astfel de interventie de estetica dentara. In primul rand, putem vorbi despre niste rezultate cu adevarat impresionante. Fatetele pot schimba in mod formidabil aspectul dintilor, asigurand un zambet nou, alb si plin de stralucire. Noua dantura va arata extrem de natural, chiar si daca se va decide fatetarea unui singur dinte. De asemenea, culoarea lor se va pastra, aceasta fiind rezistenta la coloratiile care pot afecta dintii naturali. In plus, o astfel de lucrare dentara este cu adevarat durabila. Asadar, daca respectati cateva reguli simple, fatetele pot avea o durata de viata indelungata.